Lucreţia BERZINTU

         INTERVIU CU PROF. DR

                TIBERIU EZRI

                             Octavian CURPAŞ: “Arhitectura ştefaniană”


ROCA George
EPOCA ŞTEFANIANĂ
Editura Carpathia Press
Bucuresti, 2006
ISBN: 973-7609-12-3
Publicată pentru prima dată în prestigiosul „Jurnal ARA 2004” şi prezentată ca omagiu lui Ştefan Cel Mare, la cel de al XXX-lea Congres al Academiei Româno-Americane, care a avut loc la Chişinău, în perioada 5-10 iulie 2005”, cartea lui George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ştefan cel mare şi Sfânt” ni se dezvăluie ca o invitaţie la a lua contact, dintr-o perspectivă inedită, cu arhitectura Moldovei din perioada marelui voievod. Volumul se constiuie ca un veritabil model de promovare şi valorizare a unor bijuterii arhitectonice aparţinând patrimoniului naţional, venind în consecinţă, ca un act de patriotism din partea autorului.

George Roca, un scriitor dedicat muncii sale

George Roca locuieşte în Sydney, Australia şi este redactor şef la revista Romanian Vip din Dallas – Texas. Membru al Academiei Româno-Americane, Membru al Academiei de Ştiinţe, Literatură şi Arte (ASLA Oradea), (fost) redactor al revistei AGERO din Stuttgart – Germania, acesta a copilărit în Oradea, un oraş frumos, situat în vestul ţării, unde cultura se îmbină cu tradiţia, acolo unde, după spusele sale, „întâlneşti pe stradă români, maghiari, evrei, cehi, slovaci, austrieci, polonezi, şi chiar şi zarzavagii bulgari, trăind cu toţii în perfectă armonie şi respect”. De formaţie filolog si om de teatru, George Roca pleacă definitiv din ţară, în 1980. Pe 26 septembrie 2009, scriitorul a avut lansarea volumului de poeme „Evadarea din spaţiul virtual”, la Espacio Niram, din Madrid. Articolele sale de atitudine, presărate în multe din revistele de limbă română din lume (online şi „pe hârtie”), vădesc un interes febril pentru toate durerile românilor – nu doar din România, ci de pretutindeni. În luna mai a acestui an şi-a lansat la Bucureşti o nouă carte de proză purtând titlul „De vorbă cu stelele” – interviuri.

BRP Boston organizeaza o sedinta de speednetworking

Organizatia locala BRP (Boston Romanian Professionals) a organizat de curand o sedinta de speednetworking la  sediul Amerprise Financial din Charlestown, Massachussetts. BRP a invitat comunitatea romaneasca din zona Boston la o intalnire de "Speed Networking" in ideea de a creea o noua platforma de intalnire pentru romanii profesionisti din zona.
Initiatorii principali ai intalnirii au fost leaderul organizatiei Razvan Mirica si Valentin Neacsu, conducatorul subgrupului de Programe si Activitati, alaturi de membrii acestuia Andra Ivan si Theodor Moisidis.
La intalnire au participat in jur de 25 de persoane fiecare avand prilejul  sa se cunoasca unii cu ceilalti si sa stabileasca noi relatii potentiale de lucru pe viitor.
 O corespondenta de la Sebastian Rus, RADIO DiasporaOnline, pentru Romanian Global News  

 
                    Paul POLIDOR: “Alungat din singurătate şi găzduit de metaforă”

Noul volum(1) semnat de poetul american de origine română Mircea Ştefan păstrează, ca şi în precedentele cărţi publicate, o legătură intimă cu spaţiul, geografic şi spiritual, românesc, pe care îl evocă des în respiraţii poetice (de cele mai multe ori forme scurte), aproape reinventând eliptismul sintagmelor expresive. Despre acest aspect de neignorat, ba chiar axiologic de recognoscibilitate a unei maniere estetice, în opinia noastră, scria acum câţiva ani criticul literar Ştefan Damian, relevând „aceeaşi obstinaţie a autorului de a ilustra prin cuvinte extrem de puţine tocmai teama de cuvânt, de afirmare prin intermediul lui a unor sentimente profunde, trăite paroxistic.”

Cine citeşte cărţile de poezie ale lui Mircea Ştefan se poate minuna de faptul că autorul, de cincisprezece ani „trăitor” în State, nu s-a „americanizat” în planul sevelor poetice, rădăcinile ancestrale cu plaiul ondulatoriu al lui Blaga „glăsuind”, aşa cum spunea Ştefan Damian, despre „legăturile indestructibile cu lucrurile obârşiei ardelene”, de multe ori „punctate” în volume diferite, îmbrăcând rememorări lirice de genul: „sus pe un deal dincolo de Carpaţi/ acolo unde începe copilăria” (Întru o vară spre nord) sau „nicicând nu vom şti ce s-a întâmplat/ cu inima lui Iancu” (Cuvântul împăratului), ori ”ca un septembre trist/ Ardealul/ fără atâtea biserici de lemn” (Ardealul).